În 2019, ar fi fost greu de imaginat un scenariu în care telemunca să fie regula și munca de la birou excepția. Însă, în 2020, nu numai că a devenit posibil, dar pentru multe companii a devenit un model mai profitabil de a genera valoare. Subiectul telemuncii continuă să producă opinii pro și contra în revistele de specialitate și în departamentele de HR.
Ce înseamnă o transformare digitală de succes?
Putem considera că o transformare este de succes atunci când schimbările duc la o creștere sustenabilă a performanței și când nu mai există riscul întoarcerii la un model de lucru mai vechi și mai puțin productiv. Transformarea digitală este procesul prin care o organizație deja existentă găsește modul în care să se dezvolte într-o lume în continuă schimbare digitală. Nu vorbim despre un startup care trebuie să descopere un model de profit, ci despre o organizație care trebuie să-și adapteze modelul de business pentru a prospera într-o lume marcată de evoluția tehnologiilor digitale. Aceasta implică adaptarea organizațiilor (profit, non-profit, publice sau private) la schimbările sociale aduse de tehnologia digitală și modificarea modului de obținere a rezultatelor, beneficiind de ajutorul tehnologiilor digitale.
Între succes și eșec în transformarea digitală
Printre managerii sau antreprenorii cu care am interacționat în ultimii ani, aproximativ unul din cinci afirmă că inițiativele de transformare digitală în care au fost implicați au dat rezultate și au adus profit. În majoritatea cazurilor, exemplele de reușită sunt în companii cu număr mic de angajați. Din restul de patru, trei au eșuat în totalitate, trecând inițiativa la pierderi și lecții de învățat, iar unul a ajuns la un rezultat parțial, însă fără vreun câștig semnificativ.
Discutând despre cauze cu cei care n-au ajuns unde și-au dorit, vina era deseori atribuită oamenilor din organizații. Alteori vinovații erau furnizorii de soluții, meseriașii de tip nou pe care-i chemi să-ți facă ceva și nu iese ce, cum și când trebuie; costurile neanticipate și fluxul de numerar sunt și ele menționate frecvent. În mod ironic, foarte rar povestea ajunge să vorbească despre lipsa unei strategii sau alegerea unei strategii greșite, despre alegerea unor soluții nepotrivite, despre calitatea comunicării sau despre rolul neadecvat, neinspirațional, în proces, al managerului sau al antreprenorului.
O privire asupra viziunii în transformarea digitală
Nu vorbim aici despre ceva neapărat nou, dar este o oportunitate pentru a aduce mai multă claritate, aruncând pentru început o privire asupra unuia dintre lucrurile esențiale în astfel de demersuri: rolul viziunii în procesele de transformare digitală.
Mai demult, am aflat de la unii dintre clienții noștri din industria auto că în echipele lor de inovare se lucra de câțiva ani la proiectarea unor modele electrice. Chiar am fost sfătuit prin 2010 să nu-mi mai iau mașină nouă, clasică, și să aștept să apară pe piață ce era atunci în proiectare, că nu va mai dura mult. În loc de o mașină electrică a ieșit un scandal uriaș cu valorile de poluare și a mai ieșit, surpriză, Tesla în 2012, dar produsă de o altă companie despre care nimeni nu vorbea în mod serios ca fiind o amenințare la industria de autovehicule. Industria tradițională de autovehicule a ratat oportunitatea de a scoate prima un autovehicul electric pentru că nu a fost o direcție prioritară ci mai curând una exploratorie, experimentală.
Povestea “Delureni”: ce se întâmplă când lipsește o viziune clară?
Imaginați-vă o companie ipotetică de produse din legume și fructe conservate, “Delureni”, care simte nevoia de a adopta tehnologii digitale pentru a-și eficientiza activitatea, dar nu are o viziune conturată despre ce ar însemna acest lucru. Astfel, conducerea încearcă diverse inițiative, dar fără o strategie de transformare digitală integrată:
Magazin online: “Delureni” decide să lanseze un magazin online pentru a-și vinde produsele direct consumatorilor. Site-ul este lansat, dar nu are funcționalități care au devenit în ultimii ani uzuale pe astfel de site-uri, precum comentarii ale clienților, recomandări personalizate sau integrare cu rețelele sociale. Clienții nu sunt atrași, iar vânzările online sunt sub nivelul așteptat.
Sistemul de gestionare a stocurilor: Compania are de mai mulți ani un sistem informatizat de gestionare a stocurilor, doar că acesta a rămas izolat de celelalte sisteme care s-au adăugat ulterior și nu este integrat cu alte procese, cum ar fi producția sau distribuția, lucru care duce la eficiență scăzută, deoarece datele nu sunt sincronizate, iar deciziile sunt luate târziu, pe baza unor informații incomplete sau inexacte.
Marketing digital: “Delureni” derulează campanii de marketing pe rețelele sociale, dar fără a empatiza (în terminologia de design thinking) cu publicul țintă, a adapta mesajul de brand și a comunica și a fi prezentă în locurile unde oamenii discută despre astfel de branduri. Campaniile nu reușesc să capteze atenția suficient și să genereze interesul dorit, implicit vânzări.
Acesta este un model ipotetic de inițiative fragmentate și reactive, mai curând decât strategice, lipsind coordonarea și direcția.
Cum arată succesul cu o viziune clară?
Acum să privim un alt scenariu, în care “Delureni” adoptă o viziune clară pentru transformarea digitală. Managementul dezvoltă o viziune concentrată pe crearea unui lanț de aprovizionare digitalizat și pe îmbunătățirea experienței clienților:
Strategie omnichannel: Cu o viziune clară, “Delureni” dezvoltă o strategie omnichannel care integrează vânzările online și offline. Magazinul online este lansat cu funcționalități moderne, iar datele sunt colectate și analizate pentru a înțelege comportamentul clienților. Campaniile de marketing digital sunt personalizate, prezente în locuri în care cumpărătorii petrec timp și discută, și orientate spre nevoile specifice ale clienților, ceea ce crește vânzările și loialitatea.
Integrarea sistemelor digitale: “Delureni” implementează un sistem ERP (Enterprise Resource Planning) care integrează gestionarea stocurilor, producția, distribuția și vânzările. Aceasta permite o vizibilitate totală asupra lanțului de aprovizionare și optimizează procesele de afaceri. Deciziile sunt luate pe baza datelor în timp real, ceea ce reduce costurile și îmbunătățește eficiența operațională.
Utilizarea datelor pentru inovare: Compania folosește datele colectate pentru a inova și a dezvolta noi produse care răspund cerințelor pieței. De exemplu, analiza datelor arată o creștere a cererii pentru produse ecologice. “Delureni” lansează o linie de produse ecologice, promovate printr-o campanie de marketing bine țintită. Acest lucru le oferă un avantaj competitiv și atrage un nou segment de clienți.
Angajament și cultură digitală: Viziunea clară este comunicată tuturor angajaților, care sunt încurajați să contribuie la procesul de transformare digitală. Se investește în traininguri și programe de dezvoltare pentru a crește competențele digitale ale personalului. Oameniii sunt motivați și implicați, ceea ce crește productivitatea și inovația în organizație.
În anii 2000, LEGO se confrunta cu dificultăți majore și era pe punctul de a da faliment. Cu o viziune clară și o strategie digitală bine conturată, au investit în tehnologii digitale, au creat platforme online și au dezvoltat produse inovatoare. Această transformare a revitalizat brandul, făcându-l unul dintre cele mai de succes din lume.
Transformarea digitală nu este doar despre tehnologie, ci despre adaptare și viziune.
